miercuri, 6 decembrie 2017

🐶Ne Primiți Cu Voi❓ 🐶

Aș dorii să ne primiți Jur v-om fi mereu cuminți Nu mușcăm că n-avem dinți Și-am rămas fără părinți.
Uite noaptea e în toi Stăm afară-n frig și ploi Nu e nimenea ca noi Haide ne primiți cu voi?
Cei mai simpatici sunt cretinii Când latră, mușcă precum câinii Dar și mai dulci sunt ticăloșii Când fură mierea precum urșii

😉Mai Cârcotăm✍

Despre grija acelorași probleme Discuții serioase, stratageme! Fac crampe serioase pe la gură De-atâtea bârfe idioate ce se adună. Nimic concret, dar ce e important Că toate-s vorbe aruncate-n vânt. Doar ca să treacă vremea oarecum Mai cârcotăm mergând pe drum. Și cum sughițul e un semn satiric Bazat pe spusele ce-s de nimic Mă învoiesc să spun și eu ceva Cât de puțin, cu toții mai servim halva.

💮Parfumul Din Vise🌼

Din Univers, Pământul albastru se vede Soarele cuprinde cu razele-i zarea Prin păduri mai saltă ciutele zvelte Cată munții la cer, adâncă e marea. Sus pe stânci, un dor de geruri se frânge În zborul către vârfuri înalte semețe Când o stea pe cer în lacrimă plânge Stau visele-n nori mai răzlețe. Prin zare îngeri plutesc alături cu drumul Când norii vor cerne steluțele-aprinse Ninse flori răspândi-vor parfumul Zarea cerne parfumul din vise.

☹Între 18 – 24 - Ⅵ ani✍


Am rugat un băiat ce locuia cu  noi în aceea locuință să mă ajute, pentru a merge la gară, îmi era foarte frică. Mi-a spus că mă va ajuta, pentru că și el merge la Galați în vizită la părinți. Am plecat într-o dimineață de acasă, însă chiar aproape când să plece trenul, a venit miliția după mine în tren. Am fost nevoită să cobor jos deoarece cineva îi anunțase pe cei de la miliție că aș fi furat pături din locuință. Aceea femeie cu care el trăia m-a văzut când am plecat, la contactat imediat pe el, au sunat la miliție și au dat datele mele, minciuna cu acel furt. Ajunsă la miliție, a trebuit să dau declarație cu copilul în brațe. După declarație, au controlat, au făcut control la locuință, nu era nimic lipsă și mi-au spus că sunt liberă, dar unde să mai plec? Trenul plecase. Acolo doar dimineața aveam tren spre Galați și erau câteva ore bune de mers cu trenul plus schimbări. Și uite așa iarăși a trebuit să mai stau acolo aproape două luni. Când a venit el (nu voi mai spune soțul, îmi face mai rău când scriu), m-a bătut, copilul s-a speriat ca de fiecare dată, eu încercam să liniștesc copilul cât puteam. Eram urmărită, amenințată, îmi era tare frică, însă tot trebuia să scap de iadul unde eram. Trebuia să plec cât mai repede de acolo, era un pericol pentru copil în primul rând, la mine nu mă gândeam. De această dată m-a ajutat cineva care locuia în oraș. Am plecat acolo, am stat o zi la o doamnă, apoi am plecat la Galați, și doar așa am reușit să ajung la acasă. Nu am știut ca la Galați voi fi nevoită să mai îndur alte răutăți. Când am ajuns acasă, la ușă mi-a deschis cineva necunoscut și m-a întrebat ce caut. Am răspuns că sunt proprietarul, iar cei de acolo mi-au spus că stau în chirie. Mi-au vorbit urât, am fost la soacră, dânsa m-a certat, și așa am ajuns la miliție. Miliția mi-a făcut dreptate și am reușit să intru în casă iar chiriași să plece. El, și-a lăsat serviciul și a venit după noi. Fata ce eu o lăsasem să locuiască în casă nu avea voie să vorbească cu mine, așa îi dăduse soacra ordin. Deci casa mea era plină de chiriași, soacra lua chirie, iar eu habar nu aveam. Cu toată frica am fost la miliție pentru a nu știu câta oară, și de acolo la tribunal. L-am dat în judecată pentru pensia alimentară, trebuia să mai stau o perioadă ca să lucrez și să am bani de divorț. Au început bătăile mai dese, amenințări și din partea soacrei, însă Dumnezeu mă întărea zi de zi. El și-a căutat de muncă în altă parte, între timp i-a venit să plătească contractul pe care nu îl respectase la Motru și așa iarăși eu a trebuit să plătesc din urma lui. Copilul nu stătea la creșă, așa că eu lucram acasă plase pescărești, iar când se ivea ocazia mergeam la menaj, împreună cu copilul, deoarece nu stătea cu nimeni în afară de mine. Unele persoane ce mă cunoștea îmi reproșa uneori că prea îmi alint copilul și că prea îi fac toate poftele, însă eu doream ca el să aibă ce eu nu am avut, în special o copilărie și strictul necesar. Când a venit la cutia poștală citație a fost un scandal mare, am fost dată afară în toiul nopți cu tot cu copil, amenințată că mă va omorî împreună cu copilul, că va da foc la casă. M-am speriat foarte tare și cu prima ocazie am fugit cu copilul la o femeie unde îi mai făceam menaj. Numai pot scrie, nu am putere, îmi este tare greu, dar voi scrie, vreau să scriu toate astea pentru MINE. Nu scriu totul pentru că mi-ar lua mai mult de o viață, iar când scrii despre tine personal, nu este ușor, în caz că cineva are întrebări, vă rog să mi le puneți, voi răspunde. Va urma