sâmbătă, 23 aprilie 2016

*Respir Din Iubirea Ce Ne-o Declaram Pe Net... 18 1 2013*

E sfârșit de săptămână...mie dor de el...privesc pe geam...e totul trist...la fel ca sufletul meu pentru că nu îmi pot îmbrățișa iubitul. Privesc îngândurată cum picurii de ploaie se scurg pe geamul din hol la fel ca și timpul hoț ce nu vrea încă să mi-l aducă în brațele mele. Sunt tristă...înfrigurarea îmi cuprinde buzele... apoi simt cum coboară într-o senzație rece ce eu o numesc tristețe....o tristețe ce îmi otrăvește inima...îl vreau lângă mine...sau să fiu eu acolo, dar știu...încă nu se poate. Simt că îmi pierd mințile...deschid iarași și iarași laptopul...recitesc ultimul lui mesaj. –”iubire dulce îți mulțumesc pentru cuvintele tale dulci...nici nu îți imaginezi cât de fericit sunt atunci când citesc cuvinte de iubire de la tine...iubita mea, te ador ești minunată și abia aștept ăa-ți sărut ochișorii...să te strâng în brațe...ești minunată. Da, citesc...sunt fericită că mă iubește așa cum îl iubesc și eu, însă sincer vorbind îmi doresc din toată inima să ne unim destinele și să fim un întreg permanent. Știu că și el își dorește la fel de mult ca și mine sa fim împreună pentru totdeauna, însa...înca mai avem puțin de răbdat, doar cu asta mă mai încurajez. Am început sa mă uit la filme...deoarece mă simt uneori goala fără el și o mie de gânduri nu-mi dă pace. Abia aștept viitorul să vină și să fim un întreg...un viitor din care sper că nu vom mai culege din nou amărăciunea de acum. Depărtarea e ucigătoare și ne dă mereu bătăi de inimă mult mai dese decăt normal. Uneori cad în deziluzie și simt că timpul sa oprit în loc...și asta din cauza așteptări, însă mă lupt...luptăm și o să rezistăm așa cum am rezistat până acum. Sunt oameni ce poate ne condamnă, însă ce vină avem noi că ne-am îndrăgostit?...Ce vină au sufletele noastre că nu se pot rupe din prima clipă când s-au văzut? Acest suflet a făcut din mine ceea ce nu îmi imaginam vreodată să fiu...o femeie îndrăgostită care și-ar smulge sufletul numai să il de-a lui... Este gelos..sunt geloasă, însă mi-e dor de geloziile lui, chiar sunt fericită uneori.
-Și uite așa am ajuns să vorbesc cu mine însumi...să mă încurajez...să mă cert...să fac declarații...să plâng și să lupt.
17.02.2013 10:34:14

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu