marți, 28 februarie 2017

*Cand Teama Inlocuieste Visul*

De mana port cu mine..credinta-n a mea soarta.. Chiar te-am facut sa suferi ..de-ai plecat? De atunci ramas-au secunde reci de numarat La geam privind.. astept zambetul tau, Ca pe-o lumina a gandului cel greu Te-am asteptat , dar n-am gasit in gand Puterea sa o iau de la-nceput .. Ma-ntreb si acum de ce inca te port aici Printre povesti cu zane..printi si licurici Ti-am dat de mult ..de atunci..iertarea mea Cand te-am crezut , greseala a fost numai a mea Si-n urma ta cand palma am inchis Pe obrazul meu cristale s-au prelins Cand te-am pierdut ..nu mi-ai plecat din vis Si-atunci numai tristetea ochii mi-a inchis De m-as putea ierta si eu ..vreodata Sa pot vedea cu alti ochi, lumea toata De as putea sa multumesc ..cuiva Dar n-am sa pot ..si nu e vina ta . Ma poarta pasii catre drumuri grele Si talpa mea chiar va pasii pe ele Nu am de-ales ..din drum nu ma intorc Nu am la cine si nici nu mai pot Un zambet mi-am pictat sa-l vada lumea toata Caci am de mana..credinta-n a mea soarta…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu