marți, 28 februarie 2017

*Nu Am Cuvinte!*

Ştiam că va veni o zi în care ce am nu vreau să împart cu nimeni. Nici vorbe, nici impresii, nici gânduri, nici simţiri.. Nimic. Vreau să fie doar ale mele. Şi... Numai ale mele.. Încerc să mă gândesc la ce am găsit şi am acum. Mă repet. Nu am cuvinte. Cum să nu ai cuvinte să spui că eşti fericită? Cum să nu ai cuvinte să vorbeşti despre fericire? Uite că eu, eu nu am aşa ceva.. Zi-mi să vorbesc despre melancolie şi nostalgie şi tot ce cuprind ele.. Zi-mi să vorbesc despre lacrimi, chin şi alean. Zi-mi numai şi voi fi capabilă să scriu despre ele.. Dar nu pot scrie despre cât de bine mă simt, cât de mult valorific clipele alături de el.. Nu pot.. Totul se rezumă la câteva expresii sau cuvinte. A venit ziua în care nu am cuvinte să vorbesc despre cum mă simt sau cât de fericită mă face.. În adâncul meu.. ştiam că există cineva care va fi capabil să mă reducă la o astfel de tăcere.. Ador fiecare clipă alături de el.. Încercând să privesc prin ochii altcuiva.. mi se pare dulce.. Dar asta am acum.. Nu vreau să cred că va veni o zi în care voi scrie în tonuri de gri despre perioada asta... Nu vreau aşa ceva.. Îmi place dimensiunea ce mi-a luat-o balonul de săpun.. Şi-mi place şi de lumina în care plutesc.. Văd curcubeul pe faţada balonului.. E atât de unică priveliştea.. Ştiu că majoritatea gândesc că mi-am pierdut minţile sau că nu sunt eu.. Dar dacă toţi ne-am fi găsit ce căutam toţi am fi aşa.. Eu spun doar că.... uneori, ceea ce cauţi se află în locurile la care te aştepţi mai puţin. Fi doar cu băgare de seamă..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu