sâmbătă, 7 octombrie 2017

*Dureri Ascunse 11*

- Cand eram foarte tanar, am cantat cu o orchestra de local, ii spuse Kai. Cantam la petrecerile de la tara de sambata noaptea. Nina era uimita. Barbatul acesta era plin de surprize. A calatorit in toata lumea, a muncit in multe tari, cunostea toate stilurile de viata. Totusi, se afla acolo, purtand cizme de piele si palarie cu boruri largi, povestind ca a facut parte dintr-o trupa de local. Incearca sa si-l imagineze la saisprezece ani dar nu reusi. - La ce cantai? Intreaba Nina. - Chitara si vocal. Am compus chiar cateva cantece. Dupa expresia fetei lui, dupa umorul din privirea lui, se putea spune ca este vorba despre o amintire amuzanta. - Ai compus cantece? Adevarat? Ti le mai amintesti? - Sa vedem. Se incrunta, incercand sa-si aminteasca. Ceva de genul: Ma predau, ma predau dragostei mele dulci si tandre. Te voi iubi pentru totdeauna, chiar de nu esti desteapta. Nina ofta. - Imi pare rau ca am intrebat. Am inteles; Nu-mi spune ca ai cantat asa ceva. - Sigur ca da. Si am avut mare succes. Poate intr-o zi am sa ti-l cant. De saptamani intregi Nina nu se mai simtea atat de bine, lipsita de griji; trecusera saptamani intregi de cand simtise ca buna dispozitie o parasise. Compania acestui barbat era ca un elixir miraculos. Era un tratament excelent pentru durere si tristete, sau cel putin, o usurare. Kai plati si se ridica. Cu un gest rapid, isi puse palaria in timp ce cateva perechi de ochi curiosi il priveau. Nu se putea sa nu-l privesti, gandi Nina. Constitutia lui fizica erau greu de ignorat, ii facea pe cei din jurul lui sa para niste pititci. Era frig si Nina tremura. Mana lui Kai se opri usor pe umarul ei in timp ce o conducea spre masina si, desi nu era decat un gest intamplator, ei ii paru ciudat de intim sa simta atingerea maini lui. Ajunsera pe o alee, unde Kai parca si opri motorul. Si acum gandi Nina cu dezamagire, parcheaza masina si saruta-ti iubita. Obicei de licean! - Ei bine, zise el, ce zici? A fost cina o ocazie de a stabili o relatie pasnica intre unchiul preferat si matusa preferata? Pentru o clipa fu surprinsa, apoi rase. - Pana acum, toate bune. Tii la copii nu-i asa? - Da. Sunt copii buni, dar n-am oprit aici ca sa vorbim despre ei Trebuie sa luam o hotarare. Stralucirea din ochii lui nu-i inspira lui Nina prea multa incredere. Nu prevestea nimic bun. - Ce hotarare? Kai arata catre strada. - Dreapta sau stanga? - Dreapta sau stanga. De unde sa stiu? - La tine sau la mine? - La mine. Reactia ei a fost imediata si categorica, si Kai izbucni in ras. - In siguranta acasa. Ea rase. - Ai priceput. - Ei bine, zise el oftand grav, asta este, si porni masina cu zambetul pe fata. Intrara in camera de zi prin birou. Camera era goala, desi erau aprinse cateva becuri. Copii dormeau, iar in dormitorul fratelui era inca lumina. Era tarziu, dar ii placea sa citeasca inainte de a se culca. Kai se duse la bucatarie sa pregateasca o cafea. Se simtea ca acasa, fara indoiala. Puse canile pe masa si, luand-o pe Nina de mana, o aseza pe canapea. Si fara sa-i dea timp sa faca vreun gest, o saruta. Hotarat, sigur ca ea il va accepta. Si asa era. Nina nu simti enervare sau revolta, ci numai o usoara teama. ,, Nu-ti pierde capul. Fii rationala ! ’’ isi spuse. Totusi, un fior ii strabatu tot corpul. O clipa mai tarziu, ochii lui zambeau din nou. - Esti foarte draguta, spuse el incet. Imi place cu tine. - Si eu ma simt bine cu tine, zise ea usor. Dar se raceste cafeaua. Kai nu facu nici o miscare, impiedicand-o sa-si ia ceasca. - Nu-mi pasa, zise el. Ii atinse parul. Imi place parul tau frumos, infoiat si ondulat. E placut. O privi. Esti o dulce, draguta si simpatica, si nostima. Esti o draguta. - Un singur lucru nu sunt, zise ea zambindu-i. Kai ridica sprancenele intrebator. - Oh? - Nerabdatoare. - Mmm. De ce nu? Nu ma placi? - Esti flamand. Kai zambi. - Iar tu esti Scufita Rosie? Numai ca eu nu mananc fetite inocente. Ma port mult mai frumos cu ele. - Imi imaginez. Le devorezi cu farmec. Kai dadu din cap dezaprobator. - Gresesti. Nu stiu ce te face sa crezi asta. Zise el. Esti sigura ca nu vrei sa mergem la mine? Este inca devreme. Am un vin bun si niste discuri bune...- si niste tablouri interesante, continua ea. Ai de gand sa ma seduci? Kai o privi simuland surprinderea. - Ideea asta de unde ti-a mai venit? - Stiu totul despre lupi infometati ca tine, in plus... - Da? - Mama m-a avertizat. Mi-a spus sa nu ma culc niciodata cu un barbat de la prima intalnire. - Nu? De ce nu? Ar putea fi frumos. Ochii lui erau plini de licari albastre. - Spune ca ar fi prea stanjenitor daca m-as trezi a doua zi si nu mi-as aminti cum il cheama. Kai rase atat de tare, incat o scapa, o ocazie pentru ea sa se retraga spre capatul canapelei. Lua repede ceasca de pe masa si se aseza confortabil, sorbindu-si cafeaua.