sâmbătă, 7 octombrie 2017

*Scrisoare Către Voi...*

Atunci când plâng, îmi vin idei, idei ce le aștern pe hârtie. Dragi mei, am dorit din totdeauna să fiu perfectă, să ating perfecțiunea, însa dorința mă duce către nefericire. Nu sunt frumoasă, nu sunt deșteaptă, însă sunt reală. Am încercat să accept multe răutăți din partea unora, mai bine zis, a unei singure persoane ce mă vede o diabolică. Am tot crezut că într-o zi își va da seama și totul va reveni la normal. Nimic din toate astea nu sa întâmplat și nici nu se va întâmpla. De ceva vreme mi se zbate în cap toate cuvintele urâte primite din partea unei persoane dragi mie, fraze neadevărate , insulte. Mă doare sufletul pentru ca nimic din ce sunt acuzată nu este adevărat . De multe ori am crezut că poate fi involuntar și am iertat, însă cred că am greșit încă de la început. Încă de la început mi-am îmbolnăvit sufletul, corpul uman are capacitatea de a se vindeca, însa sufleul? Se poate vindeca sufletul vreodată? Nu cred. Îmi doresc să fug, însă am o vârstă ce fără voia mea mintea o mai ia înaintea inimi. Vă scriu doar vouă, voi ce mă cunoașteți virtual, vă scriu din adâncul sufletului și vă rog să mă iertați dacă v-am greșit cu ceva. Cineva spune ca eu pe blog filtrez cu bărbați, dragi mei, eu nu filtrez cu nimeni și asta o poate confirma acei bărbați ce mă vizitează, ne citim, împărțim păreri, ne respectăm și nimic mai mult. (Acest cuvânt este folosit de persoana respectivă FILTREZI) Va trebui să mă dezleg de tot ce e rău, pentru asta am nevoie de timp. Va mulțumesc pentru tot, nu am să vă uit, poate am sa revin, când? NU ȘTIU! Acum tac, tac pentru suflet, e prea obosit să mai poată continua. Zile frumoase, zile senine, bucurii, cu drag, Doar eu, Ileana.